URGENŢA DIN SPITALUL SIGHET …. ESTE TOTUŞI ÎN EUROPA

ŞTIAM CĂ SE CERE ŞPAGĂ, ŞTIAM CĂ EŞTI LĂSAT SĂ MORI, STIAM CĂ TE MĂNÂNCĂ ŞOBOLANII, ŞTIAM CĂ ESTE FRIG, ŞTIAM CĂ TREBUIE SĂ ADUCI CU TINE MEDICAMENTE ŞI PANSAMENTE……știam de toate, dar nu știam cât de mult s-a schimbat şi în bine măcar acest serviciu care la urma urmei este cel mai important într-un spital.

URGENŢA DIN SPITALUL SIGHET ….
ESTE TOTUŞI ÎN EUROPA

După o răceală zdravănă și mai multe nopți petrecute prin vamă, iată că apar și problemele de sănătate. O colică renală nu are ce face și se instalează pentru prima dată în corpul meu trecut de " juma de sută".
Motiv clar de-a merge urgent la URGENŢA din Sighet. Cu toate bârfele și legendele auzite dar mai ales citite îmi i-au inima în dinți și …fie ce-o fi…Spre surprinderea mea dau de o curățenie lucie, de oameni foarte tineri, fețe necunoscute dar care mă iau în primire cu rapiditatea din filmele cu SPITALUL DE URGENŢĂ și mă trec prin ciur și dârmon conectându-mă la diverse aparate care de care mai moderne. Medici, asistenți, infirmiere, toți își stăpâneau meseria și se aplecau asupra celor care erau cu probleme mari sau mai mici să le curme SUFERINŢA.
ŞTIAM CĂ SE CERE ŞPAGĂ, ŞTIAM CĂ EŞTI LĂSAT SĂ MORI, STIAM CĂ TE MĂNÂNCĂ ŞOBOLANII, ŞTIAM CĂ ESTE FRIG, ŞTIAM CĂ TREBUIE SĂ ADUCI CU TINE MEDICAMENTE ŞI PANSAMENTE……știam de toate, dar nu știam cât de mult s-a schimbat și în bine măcar acest serviciu care la urma urmei este cel mai important într-un spital. Eu chiar am suferit și-n câteva momente am fost pus pe picioare.

Știu că m-a tratat o doamnă dintr-o familie onorabilă din Sighet L, care în ciuda tinereții ei avea o față blândă și fermă în același timp și coordona întreaga activitate din serviciul de urgență cu o baghetă nevăzută dar eficientă. Era colega de suferință o bătrână din Sarasău care făcuse icter mecanic dar nu voia să se opereze, avea 86 de ani dar pe fața ei nu exista nici un rid și mă gândeam cu ce creme s-o fi sulemenit o viață? Voia să moară fără să fie tăiată, primea de la soartă atât binele cât și răul cu seninătatea femeii trăită la umbra voievozilor și grofilor de altă dată. De cealaltă parte era o tânără care s-a intoxicat cu ciuperci și spera să ajungă repede acasă la fetița ei blondă care o tot suna pe mobilul pe a cărei ecran trona chipul angelic al copilei. În acest timp "mafia albă" plimba aparate sofisticate (primite cadou pe barba directorului de spital de la diverse spitale europene unde avea relații) aduceau perfuzii, hrană dietetică și mai găseau timp pentru o vorbă de îmbărbătare pentru aparținătorii care stăteau ciorchine la intrarea în URGENŢĂ. M-am ridicat și căutând toaleta, vezi Doamne, am bântuit prin mai toate saloanele și încăperile din URGENŢĂ. Peste tot curat, ordine și liniște. Stau și mă întreb totuși de unde atâta ură și invidie la oameni care descalifică și murdăresc această foarte grea profesie. De ce se aruncă minciuni și tâmpenii la adresa acestor oameni care fac tot ce se poate să ne mai putem întâlni, să mai putem munci, să mai putem iubi într-un cuvânt să MAI TRĂIM.
Am primit o rețetă, am fost planificat la un ecograf, am fost programat la un nou set de analize și toate acestea le-am primit ca niște palme rușinoase după ce am văzut articole scrise la comandă pentru a fi denigrat omul care te asistă la naștere sau cel care îți închide pleoapele atunci când lumânarea vieții este înlocuită cu cea aprinsă la căpătâiul de obște. Nu am văzut preoți nu am văzut surori de caritate, călugărițe sau alte picanterii de filme. AM VAZUT SERIOZITATE ABNEGAŢIE ŞI DĂRUIRE. Vasile TIVADAR