MĂNĂSTIREA fără mănăstire are pod nou și drum asfaltat

Comuna Giulești din Maramureș, este leagăn de istorie recunoscută politic și academic. Primarul este, cred eu, cel mai titrat ales din Transilvania dacă nu și din România. Este colonel în retragere și posesor a două doctorate în istorie. Fost comandant al polițiștilor de frontieră, eminent ofițer, patriot, s-a implicat în tinerețea sa post revoluționară în recuperarea brățărilor de aur dacice risipite de arheologii amatori în toată lumea. Pasionat al istoriei naționale, dar mai ales a celei regionale DR. dr. Laurențiu Batin a adus în comuna deputatului interbelic ILIE LAZAR o filie academică de cercetare istorică a zonei. Acest ales, fiul comunei a demonstrat ce înseamnă să fii iubitor de țară și mai ales ne uitător a rădăcinilor străbune care ți-au dat seva înălțării ca stejar, nu ca jneapăn.

Și dacă se tot povestea de blestemul căzut asupra cătunului Mânăstirea de unde au fost alungați călugării ce venerau locul de odihnă până la MAREA ȘI PROMISA ÎNVIERE DEOBȘTE a celui care este recunoscut ca Sfântul IOSIF MĂRTURISITORUL, (adică de a nu prinde rod în pântec nici o femeie din sat până nu se vor restitui așezămintele monahale, celor care vor sluji în biserica din TREI TRUNCHIURI ridicată cu măreție, pe o blândă culme de deal. Biserica din secolul XII-XIII rezistă sub steag papistaș unit cu Roma așa cum de altfel întreagă comunitate a trecut când a fost permis, după 1989 la crezul latin al strămoșilor. Încercările celorlalți primari de a primeni comuna au fost finalizate de actualul primar Laurențiu Batin, care cu destoinicie a canalizat comuna, a dus apa în satele aparținătoare, a asfaltat ulițele comunei și a dat tinerimii studioase calculatoarele(tablete) impuse de pandemia blestemată. La această oră de vă leat, comuna este considerată infecțioasă și nimeni nu are voie să oprească în ea. Nici cimitirul eroilor, polonezi, nici Casa Memorială a deputatului ILIE Lazar, nici biserica de lemn din satul Mănăstirea nu are de primit vizitatori, că deh, este PANDEMIE CU INCIDENȚĂ DE PESTE 6 LA 1000 DE LOCUITORI.
Pentru confortul cetățenilor și mai ales pentru posibila recunoaștere a mormântului de sub altar a Sfântului Iosif Mărturisitorul, peste râul Mara s-a durat un pod trainic și mai frumos, înspre și dinspre care șerpuiește un covor de asfalt din DN 18, drum național care unește cetatea Sighetului cu orașul minier Baia Sprie. Investiția a fost pe măsura trăiniciei iar termenul de execuție a fost mult decalat spre ai nu-i prinde iarna pe sătenii în vârstă fără accesul atât de necesar satului, fără altă ieșire.