Învățătoarea bătăușă

Da, această presupusă și plătită învățătoare există și este mama unui magistrat, sau cel puțin avocat și este trăitoare în Maramureș chiar în municipiu reședință de județ.
Eram doar în clasa I -a și de prin luna martie, când a aflat că sunt înfiata și provin de la Casa De Copii mă pedepsea nejustificat mergând până la bătaie zilnică. Motivul? eram singura provenită din mediul orfelinatului și faptul că am ajuns în clasa ei de elită o deranja cumplit.

Eram la fel ca și ceilalți copii, mică și cârlionțată, mama adoptivă fiind intelectual rasat și bine-cunoscută în mediul de afaceri. Totul se întâmpla acum 15-20 de ani când legile învățământului erau altele și cadrele didactice cu pregătire de dinainte de 89 încă practicau și respectau rigorile comuniste. Bătaia și pedepsele erau metode pedagogice iar intoxicațiile informaționale vechi se practicau zi de zi. Rezolvam mai repede decât ceilalți copii problemele și puneam întrebări la care nu prea da răspunsuri. Am fost întotdeauna dată exemplu negativ și eram bătută efectiv. Este adevărat că era cu doi ani mai mare decât clasa și eram înaltă față de ceilalți copii chiar dacă în clasă erau copii mai dezvoltați ca mine. Am fost calul de bătaie timp de 4(patru) ani al acestei femei care se lupta cu noul sistem care promitea șanse egale tuturor copiilor. Nici copii cu handicap și nici cei proveniți din orfelinate nu erau agreați în clasele primare. Erau tratați ca paria și aveau școli destinate unde trebuiau să fie învățați.
Această școală unde am ajuns era o clasă de fițoși și începuse programul after-school . Noi cei care eram mult mai înstăriți în familii eram 10-15 copii dintr-o clasă de 30 plăteam scump condițiile experimentale. Învățătoarea încasa în buzunarul propriu timpul pe care îl aloca, dar în schimb avea totuși grijă de noi și uneori când părinții nu puteau să ne ia la timp acasă ne ducea ea și cu soțul ei la domicilii. Inclusiv fiica ei se pregătea cu noi. Învățătoarea era cunoscută ca dresoare de copii îndărătnici și chiar ieșiseră oameni faini din mâna ei. Dacă nu ar fi considerat, bătaia ca ruptă din rai în sistemul educațional azi ași avea motiv doar să-i mulțumesc.
Niciodată nu am înțeles de ce mă bătea cu atâta sete ? Nici o fată nu era bătută cum eram eu. Poate mă considera țigancă? eram frumușică și cu tenul mai închis dar nu aveam nici buze vinete și nici pata țigăncii. Mama o plătea foarte bine și o deranja faptul că eram înfiată și că eram tratată ca o mică prințesă, de ai mei. Desigur că o întrebam la lecțiile de istorie despre monarhie, rege și domnitorii care au făcut Unirea cea Mare. Atunci turba și mă învinețea în bătaie. Nu pot s-o iert și nici să o uit. Au trecut mulți ani de atunci dar și acum umilința la care m-a supus mă doare cumplit. Eram fericită când ajungeam la țară la bunicul tot adoptiv și din cauza ei consideram orașul dar mai ales locuitorii lui infectați chiar dacă de fapt era doar puternic poluat.