CUVINE-SE CU ADEVĂRAT ! Mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită decât Serafimii

Cultul personalității acestor capi ortodocși ai bisericii, este peste nivelul de înțelegere, ei pretind adulații și sărutări de mâini și mulțumiri directe chiar dacă în ultimele secole de credință nu au înviat nici un mort ci doar și-au asumat vindecări și un anume fel de exorcizări, a cărui preț este imens și ținut la mare secret. Serviciile religioase menționate în cele ȘAPTE TAINE sunt condiționate de diverse taxe ce trec chiar și de buza mormântului.

CUVINE-SE CU ADEVĂRAT !
Mai cinstită decât heruvimii și mai mărită decât serafimii
Hramul "ADORMIRII MAICII DOMNULUI" îl poartă multe așezăminte bisericești din Transilvania greco-catholică.
Moiseiul, Bixadul, Nicula, sunt localități care și-au marcat identitatea geografică din secolele trecute exact cu HRAMUL (denumirea teocratică)al acestor mănăstiri Mariane, care sunt luate de a dreptul cu asalt de zeci de mii de credincioși care în sfânta zi de 15 august a fiecărui an, doresc să-și mărturisească credința, să retrăiască durerea apostolilor atunci când MAMA (Lui Dumnezeu Isus Hristos CEL răstignit la cererea iudeilor, de către romani, A înviat ȘI DUPĂ 40 DE ZILE DE CONVIEȚUIRE ÎN TRUPUL PERFECT s-a ridicat la Ceruri), a încheiat relația trupească cu lumea aceasta.
Credința și respectul față de sfânta și pururea Fecioară Maria, este prezentă în cultul creștin catholic și orthodox, iar 15 august și 8 septembrie sunt date fixe în calendarele bisericești. Desigur calendarul bisericii ruse este în permanentă defazare, iar credincioșii de rit vechi sărbătoresc cu două săptămâni mai târziu evenimentele de bază Nașterea Domnului și celelalte sărbători asociate .
În Transilvania credința și respectul divin au fost întreținute de la 1700 de Biserica Unită cu Roma (Papistași) a cărui merit este unul civilizator în trend cu religia majoritară europeană a gintei latine CREDINȚA UNIVERSALĂ (CATHOLICOS).
După 1947, când Biserica civilizatoare UNITĂ cu Roma, din Ardeal și Transilvania a devenit "dușman al poporului" iar episcopii au fost arestați și în final martirizați, biserica ortodoxă a preluat patrimoniul Bisericii unite cu Roma ,ca o pradă de război și a refuzat și refuză până în zilele noastre restituirea acestuia celor care sunt moștenitorii de drept și de fapt.
După 1989, creștinii care au revenit la credință latină, au trebuit să construiască biserici, să aducă obiectele de cult la starea lor antebelică, să renunțe la lupta prin instanțele părtinitoare ortodoxiei și să asiste neputincioasă la demolarea bisericilor de piatră cu ținută maramureșană a turlelor ascuțite,acestea fiind înlocuite cu turnurile în formă de ceapă a stilului rusesc. Biserica din Vadu Izei, cea din Sapânța, cea din Sighet au fost mutilate de gusturile grotești ale parohilor obedienți, care au scos Calea CRUCII. Au desființat statuile Sfântului Anton și a FECIOAREI MARIA, PRECUM ȘI ALTE OBIECTE DE CULT DIN altarele STRĂMOȘEȘTI.
Și totuși credința pentru cărui unificare se roagă preoții ambelor biserici, a preluat pricesnele catholice, tradiția cu prosesii, pelerinajul, precum și prezența înaltelor fețe bisericești la oficiul sărbătorii mariane.
Dar deoarece setea de lux și de covârșitoare condiții ultramoderne costă, unii capi ai ortodoxiei pretind "TAXA DE PROTECȚIE", care nu este cu nimic mai prejos ca unul artist de vogă respectat cu 2-3000 de euro pentru prestația aducătoare de enoriași. Artistul însă nu are alte susțineri din partea bugetului republican , de care se bucură biserica și reprezentanții ei din orice cătun până la marile orașe.
Cultul personalității acestor capi ortodocși ai bisericii, este peste nivelul de înțelegere, ei pretind adulații și sărutări de mâini și mulțumiri directe chiar dacă în ultimele secole de credință nu au înviat nici un mort ci doar și-au asumat vindecări și un anume fel de exorcizări, a cărui preț este imens și ținut la mare secret. Serviciile religioase menționate în cele ȘAPTE TAINE sunt condiționate de diverse taxe ce trec chiar și de buza mormântului. Am primit cu multă elocvență imaginile de la maiestuoasa manifestare de Mănăstirea din Moisei unde numărul credincioșilor a fost cel mai mare din județ iar prezența alături de ierarh a reprezentantului guvernului atât de controversat, îmi deschide sinapse nu tocmai elogioase. Desigur noul primar de stânga al Moiseiului are nevoie de susținere și de o altă imagine, fiindu-i tot mai greu să acopere imaginea de fost viceprimar cu realizările celor 5 mandate a defunctului profesor ce a transformat o comună săracă, în oraș european fără ai știrbi calitatea rurală COMUNALĂ. Grosul plebei este credincioasă și respectă icoanele și lacrimile acestora, uitând prea repede credința eroilor uciși de honvezi, a căror sânge a scris pe frontispiciul titlul de MOISEI COMUNĂ MARTIR! Firește că aceste enunțuri sun valabile și la celelalte mănăstiri și biserici care s-au construit și modernizat într-un ritm de invidiat, încât ași prefera să dăm patriarhiei fondurile necesare pentru construcția de autostrăzi, locuințe sociale , spitale și alte construcții de utilitate națională fie ele și strategice. La un inventar al construcțiilor la nivel național, sigur bisericile și mănăstirile din creierul munților și din pajiștile mănoase bat recordul ca număr și ca valoare imobiliară , pentru care statul nu prea încasează veniturile legale. Averea bisericească a întrecut pe ca a economiei devastate, iar penetrarea instituțiilor civile de către fețele bisericești nu este întotdeauna de bun augur. De exemplu ce rost are preotul pompier? Armata română combatantă are mult mai puțini medici militari decât preoți militari.