Averea Românilor nu poate fi decăt a poporului care în 1989 a murit pentru LIBERTATE

Așadar sentințele definitive și irevocabile dispuse de magistrați împotriva intereselor poporului român în acești 33 de ani democratici trebuiesc ANULATE iar bunurile trebuie să redevină proprietăți ale poporului,fără a se pretinde ca proprietatea privată este sacră în pofida proprietătii nationale.

COMUNICAT

PNȚMM pentru România bunului-simț.
Fără interese de castă la Curtea Constituțională!

Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache deplânge situația gravă de la Curtea
Constituțională și cere măsuri corespunzătoiare cât mai curând posibil.
Plăsmuită în zorii regimurilor nedemocratice girate de fostul președinte Ion Iliescu, CCR poartă
și astăzi amprenta acelei perioade.

În cei peste 30 de ani de funcționare, marea majoritate a judecătorilor Curții s-au purtat nu o dată
ca gardieni ai intereselor politicienilor care i-au numit și ai legilor pe care ei le-au adoptat, și
nu ca gardieni ai democrației constituționale.

Dacă averile politicienilor deveneau nejustificat de mari și în pericol să fie confiscate, CCR
stabilea imediat condiții făcând aproape imposibilă confiscarea.
Aveau politicenii nevoie de un prag al abuzului în serviciu care să-i scape de o asemenea
infracțiune, judecătorii Curții erau la datorie (68/2017).
Propaganda furibundă a președintelui Iliescu împotriva restituirii bunurilor confiscate de regimul
comunist și a instanțelor de judecată care începuseră să restituie victimelor parte din proprietăți
se cerea susținută de Curte? Judecătorii numiți de fostul președinte și partidul lui erau de
asemenea la datorie.
În urmă cu nici un an, judecătorii și-au făcut din nou treaba. S-au dedat la infinite demonstrații
pseudo-juridice și raționale pe marginea prescripției răspunderii penale până ce au îngropat sub
un munte de cuvinte prejudicii de zeci de miliarde de euro din proprietatea publică.

CCR trebuie depolitizată, profesionalizată și credibilizată!

Transpus la noi tale quale, modelul francez al numirii judecătorilor, de exemplu, este departe de
rezultatele de acolo. Între altele, și pentru că atunci când regimul lui Ceaușescu s-a prăbușit,
Consiliul Constituțional francez avea deja o istorie de peste 30 de ani. Dar și pentru că în istoria
tot de peste 30 de ani a Curții noastre Constituționale nu a fost și nici nu este măcar imaginabilă
o decizie precum cea din urmă cu puțini ani din Franța, care invalidat conturile de campanie
electorală ale fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, din cauza depășirii plafonului de fonduri
autorizat. Fapt care ulterior a condus și la serioase probleme penale ale fostului șef de stat. În
schimb, la noi am tot văzut cazuri în care a fost nevoie inclusiv de intervenția instituțiilor
europene ca să se intre în limitele firescului și ale bunului-simț.

Parte din măsurile propuse de PNȚMM pot fi adoptate prin revizuirea Constituției, parte prin
amendarea Legii CCR.
* Din prima categorie exemplificăm:
- judecătorii constituționali să fie numiți de Președintele României (3 judecători) și de
Parlament (6 judecători), de pe două liste corelative alcătuite de plenul Consiliului Superior al
Magistraturii; în prezent, Președintele și Parlamentul aleg și numesc singuri judecătorii (în
majoritate membri ai partidelor proprii, foști consilieri prezidențiali etc.);
- plenul Consiliului Superior al Magistraturii selectează magistrații propuși din rândul
magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție (2 magistrați) și de la Curțile de Apel (6
magistrați), precum și un reprezentat al societății civile, numit de Parlament (specialist în
domeniul dreptului); prin lege, se va asigura o procedură de selecție transparentă a candidaților la
nivelul CSM;
- judecătorii Curții Constituționale trebuie să se bucure de înaltă reputaţie profesională şi
morală, iar în ultimii 10 ani să nu fi fost afiliați politic (actualele condiții de numire s-au dovedit
falimentare în privința obiectivității politice a judecătorilor Curții și a credibilității acestei
autorități).
* Din a doua categorie exemplificăm:
- eliminarea din competențele Curții a soluționării conflictelor juridice de natură
constituțională sau, alternativ, limitarea acesteia la soluționarea conflictelor de competență între
autoritățile publice; după revizuirea din 2003 a Constituției, CCR a ajuns un veritabil arbitru

politic între conducătorii unor instituții administrative (de exemplu, între Președintele României
și Primul-ministru al Guvernului);
- diminuarea volumului de muncă al membrilor Curții s-ar putea obține prin introducerea a
două grade de jurisdicție la nivelul acesteia, prin organizarea a două completuri trase la sorți;
- eliminarea privilegiului de adevărată castă prin care judecătorii constituționali au primit
și primesc în jur de 30.000 de euro, premiați pur și simplu pentru că și-au dus la sfârșit cele două
mandate;
- actuala imunitate conferită în mod excesiv judecătorilor (pentru cazurile de trimitere în
judecată) s-ar situa la un grad acceptabil prin măsurile tocmai propuse pentru depolitizarea
numirii judecătorilor Curții.
Mircea Taloș - președinte executiv al PNȚ Maniu-Mihalache
Valerian Stan – secretar general al PNȚ Maniu-Mihalache